Originea cuvantului BANI in limba Romanã
BAN Guvernator al unei regiuni de graniță în regatul Ungariei.
Titlu purtat de dregătorul delegat de regele Ungariei cu administrarea unor anumite provincii (Croația, Dalmația, Severinul), pe care și-l adaugă în titulatură și domnii Țării Românești după ce au luat în stăpânire, în secolul al XVI-lea, Cetatea Severinului.
diferențiere (Și în forma mare-ban) Titlu purtat de dregătorul delegat de domnul Țării Românești cu cârmuirea Olteniei; (mai târziu) titlu purtat de primul boier în rang (numit ban al Craiovei), care-și avea reședința la București și se bucura de o autoritate numai nominală asupra Olteniei.