Îndrăgostiţii de la Sultana
3,4 milioane de ani. Atât a durat prima epocă din viaţa omului, epoca pietrei. Încercaţi să comparaţi mintal aceşti 3,4 milioane de ani cu cei 2018 ai erei noastre şi poate veţi înţelege mai bine de ce piesele ce provin din Antichitate prezentate în cadrul acestui serial reprezintă totuşi momente esențiale. Sau, şi mai bine, gândiţi-vă câte luni mai rămâne de top un calculator după ce l-aţi cumpărat, până ce apare un procesor nou sau o placă de bază nouă sau una video cu caracteristici superioare. Viteza ameţitoare cu care se produc schimbările tehnologice în viaţa noastră ne împiedică să percepem „revoluţia“ pe care o putea reprezenta, în urmă cu câteva mii de ani, a simplă statuetă.
La o distanţă de poate 2.000 ani sau poate doar câteva sute de ani (metodele de datare nu ne permit o precizie mai mare), undeva, tot în sudul României de azi, la Sultana, un meşter al cărui nume, de asemenea, nu îl vom şti probabil niciodată, realiza, dintr-un motiv pe care putem doar să îl bănuim, o capodoperă asemănătoare cu „Gânditorul” şi „Soţia sa“, sculpturi ce aparţin culturii Hamangia, cum am văzut deja. Este vorba tot de un cuplu bărbat-femeie, mai puţin reuşit din punct de vedere al modelării plastice, dar care ne transmite o emoţie umană la fel de intensă ca şi cuplul hamangian.
Modificările produse în modul de viaţă al strămoşilor noştri, de la vânătorul şi culegătorul paleoliticului, preocupat zi de zi să găsească hrană, la omul ultimei vârste a pietrei, la neoliticul (piatra şlefuită) care, devenit agricultor şi crescător de vite, nu mai are aceeaşi obsesie zilnică a procurării hranei, au produs modificări şi la nivelul mentalului. Omul capătă acum răgazul să se aplece asupra propriei existenţe, să înceapă să îşi pună întrebări legate de rostul lui pe pământ, să caute, la nivelul cunoştinţelor de atunci, explicaţii pentru fenomenele naturii. Credinţele se conturează şi se încheagă şi omul începe să se raporteze la lumea înconjurătoare. Sentimentele sale devin mai puternice şi încearcă să le reflecte şi în creaţiile artistice.
Piesa pe care v-o prezentăm astăzi, descoperită de profesorul Vladimir Dumitrescu în cadrul culturii de final a neoliticului Gumelniţa, a fost botezată „Îndrăgostiţii de la Sultana“, după numele localităţii unde a fost dezgropată. Cultura Gumelniţa s-a întins pe o arie ce a cuprins Muntenia, Dobrogea, parte din Bulgaria Centrală, ajungând până aproape de Marea Egee. Este caracterizată printr-o ceramică frumos pictată, inclusiv cu aur, statuete antropomorfe şi zoomorfe care, spre deosebire de cele ale culturii Cucuteni, sunt mult mai variate ca tipologie, fiind realizate, unele, și din os şi chiar și din marmură.
Citește toată povestea pe siteul proiectului www.eualegromania.ro
Consultant științific – Dorin Matei, redactor-șef Magazin istoric
Radio România Constanța
Prezentare, voice over – Adelina Tocitu
Operator video/editor video – Bogdan Turlacu
Coordonator proiect – Dana Sterghiuli